Insuficienţă respiratorie

Vroiam să încep iar cu enumerările mele repetitive şi artistico-legale numai că mi-am băgat picioarele atât de adânc şi atât de unde nu trebuie şi unde nu ai niciun chef, încât nu mă mai mişcă nimic. Am revăzut a 'nşpea oară Some Like It Hot, un film destul de aproape de cordul meu deschis şi m-am încărcat frumos emoţional, spiritual şi alte alea pentru a scrie o ceva revoluţionar despre acest film atât de drag mie. Iote că nu se putu.

Înainte de toate, starea mea de scârbă şi sictir general mă împiedică de la orice acţiune culturală (ce fac insomniile din om). Un alt motiv ar fi jocul actoricesc foarte... nu ştiu cum dracu' să-i zic dar nu-i de bine al răposatei don'şoare Monroe (stai liniştită dragă, eu tot te iubesc). Toate astea plus alţi câţiva factori interni şi externi. Mai mult interni. La propriu. Stomacul meu pur şi simplu nu ştie când să tacă naibii din gură. Da, încă mai vorbeşte.

Şi totuşi, nu puteam să las review-ul / cronica / mă-sa! pe altă dată? Nu, pentru că mai aveam nevoie de încă un post inutil pe care să-l admire toată lumea, deşi nu pricep nimic din el, şi apoi să mă pupe în cur că "vai, ce frumos scrii!". Ei bine, nu e de ajuns! Până nu-mi trimiteţi flori, nu vă cred. In addition, este imposibil să-ţi placă ceva fără să-l critici. As in critică negativă, idioţilor! Aţi observat afinitatea mea pentru cuvântul "idiot"? Oricum, să nu vă simţiţi jigniţi. E doar o formă de alint.

Nu am probleme cu respiraţia. Creierul meu are.