Exact ca atunci cand intri intr-un local plin si cersesti un loc la o masa, orice masa. Bineinteles, cei care iti permit sa-i acompaniezi la baut sunt cei mai nesimtiti si cei mai ignoranti din tot localul. Te gandesti de ce astfel de persoane umbla in localul tau preferat. Apoi te intrebi de ce acest local este preferatul tau daca astfel de persoane se perinda pe aici. O adevarata civilizatie in jurul unei mese garaind si scuipand in scrumiere ca, deh, "Trebuie sa se stinga scrumul mai repede". Nu stiu ce este mai scarbos. Faptul ca simti intr-un mod foarte olfactiv ce-a mancat fiecare toata ziua sau faptul ca ceva ce ti-a atins buzele acum se balaceste in saliva cuiva. Nu, nu e tipic. Dar mi-ar placea sa vad un scurt metraj de genul asta. Doar ca sa ma simt speciala.
Cum poti extinde / intinde / recicla (prost context) o idee timp de (iar prost context) cateva sute de pagini (hai ca asta a iesit bine)?
Cum poti strivi un ţânţar (asta a fost cu copy-paste; trist, nu?) cu doua carti?
As incerca sa cresc niste molii, apoi le-as da drumul pe un covor. Sute de molii hranindu-se din fibrele unei carpete nenorocite. Oare ar putea confunda epiderma cu un material sintetic?
"Romanian Old Music vs. Future Prophecies" by Electroclown.
Nu stiu ce ma sperie mai mult: faptul ca am scris cuvantul "clovn", faptul ca ascult o trupa romaneasca ce are in componenta cuvantul "clovn" sau faptul ca intr-un viitor apropiat sau nu vor exista numai clovni electronici. Ce mai perspectiva!
Imi este imposibil (de fapt, nu; dar trebuie sa fiu si eu tragica din cand in cand) sa vietuiesc cu un fluture in camera. Am impresia ca ii inhalez toti perii aia sidefii de pe aripi si ca se depun in plamanii mei si, la un moment dat, voi deveni fosforescenta. Sau cu ochi de musca. Sau ambele. Too alien-like, huh?
Cum grait-a Bertolt Brecht, asa va urez si eu:
"From the cradle to the coffin underwear comes first."
No comments:
Post a Comment