HOLOCAUST
Decor:
12 scaune aşezate aleatoriu, unele răsturnate, altele adăpostind haine cenuşii şi murdare. În centru, o femeie dezbrăcată. Nu. O fată. Nu. O femelă bipedă, a cărei vârstă rămâne necunoscută deşi ridurile de pe mâini o trădează.
FEMEIA (obosită): Renunţ. Renunţ, ai auzit? Nu-mi mai trebuie nicio luptă, nicio mântuire... (tuşeşte) Nu mai am nevoie...
Se ridică greu, plimbându-se printre scaune căutând nişte haine.
FEMEIA: M-ai dezgolit de piele şi m-ai lăsat să mor de frig. M-ai folosit drept jertfă pentru nenorocitul tău de stăpân. Care stăpân?!?
Îşi alege un fel de rochie prăfuită, chinuindu-se să o îmbrace. E prăfoasă şi duhneşte a vodkă.
FEMEIA: Ai băut. Se vede că ai băut. De ce nu ai fumat? Ţi-a interzis dumnezeul ăla al tău? Eu de ce nu l-am cunoscut niciodată? Nu... cum să-l cunosc? Ar fi o adevărată profanare!
Îşi strânge părul într-o coadă, lăsând să-i cadă câteva şuviţe pe faţă. Priveşte mirată în jur. Se aşează pe un scaun.
FEMEIA: Mă numesc Eliza Maria Theona Dahnovici. Şi totuşi, nu-mi foloseşte la nimic. Nimeni nu îndrăzneşte să mă strige în niciun fel, neştiind ce nume să aleagă. Foarte bine. Oricum nu răspund la niciunul din ele.
Îşi aprinde o ţigară.
FEMEIA: Nu-mi cunosc vârsta şi nu am nevoie. Ştiu doar că am să mor curând. M-a avertizat inima cu ceva timp în urmă. De aceea l-am urmat, de aceea am vrut să-mi asigur liniştea sufletească.
Pufăie nervoasă.
FEMEIA: Nu există linişte sufletească! Nu există suflet! Mă detesc că nu am realizat asta mai devreme. Mi-e silă de mine că am refuzat o mulţime de plăceri doar ca să ocup un loc mai în faţă la coada Edenului.
Se răstoarnă un scaun.
FEMEIA: A, ai venit? Ai venit, brută! Ai venit să mă consolezi, să negi totul, să încerci să mă mângâi servindu-mi explicaţii ireale. Nu mai înghit nicio prostie de-a ta, m-ai auzit? M-ai auzit, idiotule?
Se ridică în picioare, cu faţa spre dreapta.
FEMEIA: M-ai auzit?!? Am să-ţi preschimb toate vorbele, toate promisiunile, toate visele în vomă! Apoi am să te oblig să o înghiţi, să-i simţi gustul lasciv şi greţos... (tuşeşte) să te contopeşti cu ea şi să devii gunoi!
Aruncă ţigara şi se dezbracă. Se întinde pe jos, oftând lung.
No comments:
Post a Comment