Blazare

Ştiu pe cineva care mă poate insulta cu cea mai nesimţită sinceritate. Am mai scris un cântec care se termină tot în la-la, precum cana de ceai ce-mi induce delir din cauza febrei. Trezirile matinale mi-au scurtcircuitat legăturile dintre neuroni, separându-i. Numai că ei nu se pot descurca pe cont propriu şi aleargă unul spre altul, neştiind (cu 3 de i) că se îndepărtează din ce în ce mai mult. Idioţii! Televizorul adulmecă pe o realitate mult prea banală un miros rânced de lămâi. Hai să facem insolaţie! Melcucius s-a împiedicat de hrana ţestoaselor pe gheaţă. Ar fi bine să nu mai iau dimensiunile unui banc sec.