Fragmente de recuperat... Frank

Aha, ai venit...
Sincer, mă așteptam să mai dureze.
Te supraestimez cam des. Nu știu.
Ideea e că mereu mă aștept să faci mai mult dar tu nu ajungi niciodată până acolo.
[...]
Iar în timp ce eu obosesc tu te stingi.
Ambele procese se desfășoară lent dar, crede-mă, se vede diferența.
Știi ce părere am despre lucrurile care se văd.
[...]
Singurul lucru de care poți fi sigură.
Eu n-o să plec niciodată.
Singura fărâmă de încredere.
Îmi pare rău că am dreptate.
[...]
În ciuda tuturor... [...]
Eu zic că merită să încerci. [...]
Trebuie să învăț să mă confrunt și cu [...] din-astea.
[...]
[...]
[...]
Dă-mi mâna. Vreau să încerc ceva.