More addictive than... you

EXT. Plouă torențial. În fața unei cafenele, un bărbat înbrăcat în negru, ud până la piele, pare că așteaptă cu un buchet de trandafiri roșii în brațe. Toți trecătorii îl privesc înduioșați și fugitiv, gândind negativ la o posibilă tipesă foarte atrăgătoare care i-a frânt inima.
O femeie cu o umbrelă galbenă se oprește lângă el.

FEMEIA: De cât timp aștepți?
BĂRBATUL: De trei ore.
F: Vai, îmi pare rău că nu a venit. Dar nu crezi că ar fi timpul să pleci acasă?
B: Cine să vină?
F: Persoana pe care o așteptai. Bănuiesc că e o ea... (se uită la buchetul de trandafiri)
B: Nu aștept pe nimeni.
F: Atunci ce faci aici?
B: Sufăr.
F: A, înțeleg. După cine?
B: După nimeni. Sufăr în general.
F: Atunci ce-i cu buchetul de flori?
B: Trandafirii roșii au ceva vinovat în esența lor. Când un bărbat îi dăruiește unei femei, nu vrea să-și declare dragostea, ci să-i distragă atenția de la faptul că el este un animal excesiv de manierat care vrea să i-o tragă cât mai repede posibil.
F: Nu trebuie să fii atât de negativist.
B: Înseamnă că nu prea ai primit trandafiri roșii de-a lungul timpului.
F: Ce-ar fi să intrăm, bem o ciocolată caldă și poate voi reuși să te conving contrariul?
B: Fie. Dar înainte de toate, trebuie să-ți dăruiesc acest buchet.

VA URMA?