VH1 face minuni

Niciodată n-o să putem respecta deciziile altora din toate punctele de vedere. E ceva mult prea nobil pentru principiile societăţii de astăzi. E împotriva tuturor. E dăunător. Cum să recunoşti veridicitatea şi corectitudinea unei acţiuni pe care n-ai comis-o? E aberant şi revoltător.

Cred că mi-am redescoperit pasiunea pentru anii '90. Nu ştiu să fi fost renumiţi pentru ceva (asta cam îmi limitează cultura generală dezamăgitor de mult) dar îi apreciez pentru toată creativitatea pe care au reuşit s-o administreze artiştilor de atunci. Şi pentru că m-au născut pe mine (se putea altfel?) cu o mică menţiune: chiar nu se putea o idee mai devreme? Măcar să nu fi fost martora generaţiilor de acum (exact, nu toţi sunteţi minunaţi).

Am un scris foarte urât. Nu e deloc potrivit pentru un viitor filolog (pe dracu'; încă nu ştiu sigur de ce am optat pentru filologie in the 1st place). E un scris grăbit, care vrea să spună multe dar nu reuşeşte. Probabil de-aia e atât de frustrat. Totuşi, nu l-aş schimba cu altul. M-am obişnuit cu el şi ne completăm... oarecum.

De ce VH1 face minuni? Nu ştiu. Doar simţeam nevoia de a pune un titlu.

Soy un perdedor
I'm a loser baby
So why don't you kill me?